Da, poluarea din orașe poate fi la fel de nocivă ca fumatul pasiv, iar studiile recente sugerează că expunerea la aerul poluat poate avea efecte comparabile asupra sănătății.

Aerul poluat din orașe conține particule fine (PM2.5, PM10), oxizi de azot, monoxid de carbon și alte substanțe toxice provenite din trafic, industrie și arderea combustibililor fosili. Expunerea prelungită la astfel de poluanți este asociată cu o gamă largă de probleme de sănătate, inclusiv:

• Afecțiuni respiratorii și cardiovasculare: Persoanele expuse la poluarea aerului pot dezvolta afecțiuni precum astmul, bronșita cronică și boli cardiovasculare, similare cu cele cauzate de expunerea la fumul de țigară.
• Cancer pulmonar: Studiile arată o legătură clară între inhalarea particulelor fine din aerul poluat și riscul crescut de cancer pulmonar.
• Scăderea funcției pulmonare: În mod similar cu fumatul pasiv, expunerea la poluarea aerului poate afecta capacitatea pulmonară, ducând la o respirație mai dificilă și la o calitate generală a vieții redusă.
• Mortalitate prematură: Expunerea constantă la poluarea aerului poate scurta speranța de viață, în special în orașele mari cu niveluri ridicate de poluare.

Comparativ cu fumatul pasiv, care afectează persoanele din jurul fumătorilor, poluarea aerului afectează întregi comunități, inclusiv grupuri vulnerabile, cum ar fi copiii și vârstnicii. Astfel, în anumite orașe foarte poluate, nivelul de risc pentru sănătate din cauza aerului poluat poate fi echivalent cu fumatul câtorva țigări pe zi.

Aceste efecte negative asupra sănătății subliniază importanța măsurilor pentru reducerea poluării aerului, cum ar fi utilizarea de energie regenerabilă, limitarea traficului auto și îmbunătățirea infrastructurii de transport public.

Plantele de interior pot contribui la îmbunătățirea calității aerului din casă, dar nu reprezintă o soluție suficientă pentru a combate poluarea generală din orașe. Plantele de apartament sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a absorbi anumite toxine din aer, cum ar fi formaldehida, benzenul și alte compuși organici volatili (COV). În plus, ele pot ajuta la creșterea nivelului de umiditate și la producerea oxigenului, oferind un mediu mai sănătos în interior.

Totuși, impactul lor asupra poluării aerului din locuință este limitat în comparație cu sursele de poluare din exterior. Poluarea urbană, cauzată în principal de trafic, industrie și activități comerciale, produce cantități masive de particule fine (PM2.5 și PM10) și oxizi de azot, care pătrund cu ușurință în interior și nu pot fi neutralizate în mod eficient doar de câteva plante de apartament.

Alte soluții eficiente pentru reducerea poluării:

1. Creșterea suprafețelor verzi urbane: Parcurile, grădinile și plantarea arborilor în orașe pot ajuta la filtrarea aerului poluat și la reducerea temperaturilor ridicate cauzate de “efectul de insulă termică”.
2. Reducerea traficului auto: Utilizarea transportului public, promovarea vehiculelor electrice și crearea unor piste de biciclete eficiente pot reduce emisiile din trafic.
3. Îmbunătățirea eficienței energetice: Reducerea dependenței de combustibili fosili prin promovarea energiei regenerabile (solar, eolian) și îmbunătățirea clădirilor pentru a consuma mai puțină energie.
4. Filtrele de aer pentru interior: Pentru locuințe, utilizarea purificatoarelor de aer cu filtre HEPA poate fi mai eficientă în reducerea poluării din interior, comparativ cu simpla utilizare a plantelor.

Așadar, plantele de apartament pot fi o soluție complementară pentru îmbunătățirea calității aerului în spațiile închise, dar pentru a aborda problema poluării din orașe în mod global, este nevoie de măsuri pe scară largă, care să vizeze reducerea emisiilor și creșterea spațiilor verzi urbane.